Respirația poate ajuta la anxietatea cronică și depresia

Eficacitatea respirației

1. Supintul ciclic: Un studiu de la Stanford Medicine a evidențiat beneficiile „spinului ciclic”, un exercițiu de respirație controlată care pune accent pe expirația prelungită. Participanții care practică această tehnică timp de doar cinci minute zilnic au raportat o scădere a anxietății și o stare de spirit îmbunătățită, cu creșteri semnificative ale emoțiilor pozitive în comparație cu grupurile de meditație mindfulness[1]. Efectele fiziologice au fost notabile, deoarece participanții au experimentat o frecvență mai scăzută a respirației în repaus, care este asociată cu niveluri reduse de anxietate[1].

2. Descoperirile meta-analizei: O meta-analiză cuprinzătoare a analizat mai multe studii privind eficacitatea respirației în reducerea stresului, anxietății și depresiei. Analiza a constatat o mărime a efectului mică spre medie care indică faptul că intervențiile de respirație au dus la niveluri mai scăzute de stres, anxietate și simptome depresive auto-raportate în comparație cu grupurile de control[2]. Mai exact, rezultatele au arătat îmbunătățiri semnificative în aceste domenii, sugerând că respirația poate fi un instrument terapeutic eficient.

3. Tehnici de respirație controlată: Cercetările au demonstrat că tehnicile de respirație controlată pot îmbunătăți simptomele de anxietate și depresie în diferite contexte, inclusiv la pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC)[3]. Într-un studiu clinic, participanții care s-au angajat în exerciții de respirație controlată au prezentat îmbunătățiri semnificative ale nivelurilor de anxietate și ale calității generale a vieții în comparație cu cei care nu au participat la astfel de intervenții[3].

Mecanisme din spatele respirației

Tehnicile de respirație activează în general sistemul nervos parasimpatic, ceea ce ajută la calmarea organismului și la reducerea excitației fiziologice asociate cu stresul și anxietatea. Acest lucru se realizează în primul rând prin expirație prelungită, care s-a dovedit că scade ritmul cardiac și favorizează relaxarea[1][4].

În plus, în timp ce respirația lent este adesea subliniată pentru efectele sale calmante, unele dovezi sugerează că tehnicile de respirație rapidă pot oferi, de asemenea, beneficii prin inducerea temporară a răspunsurilor la stres care sporesc rezistența[2].

Concluzie

În general, respirația pare a fi o practică benefică pentru persoanele care se confruntă cu anxietate cronică și depresie. Simplitatea acestor tehnici permite integrarea ușoară în rutinele zilnice, făcându-le instrumente accesibile pentru managementul sănătății mintale. Cu toate acestea, cercetările suplimentare sunt încurajate pentru a perfecționa aceste practici și pentru a stabili linii directoare mai cuprinzătoare pentru utilizarea lor în medii terapeutice.